“Being an architect, I believe that my pursuits of finding harmony and balance in everything that surrounds us led me naturally to a passion for photography. The almost 17 years of experience in photography have taught me a lot. From the early start in working for an architectural magazine (as a student) to all the traveling to spectacular places and breathtaking mountains I still feel I learn a great deal everyday that I spend with a camera in my hands. I simply love the transformation process from thought to reality, from concept to tangible and all in between.
In photography I see landscapes like complex compositions of different shapes, volumes, light and shadows that interact with each other in some way to compose a message of sort that can or cannot be deciphered. Capturing these random samples of true beauty found in nature and in forms of built environments is an inspiration for me in everyday life, bringing me much joy and satisfaction. Even though I try not to temper a lot with the raw image, I do consider post-processing an important step towards expressing the idea behind the photograph.
…Maybe it is some kind of search, for deeper meanings, for unanswered questions, for the soul.” – Octavian Radu Topai
tavitopai.ro alpinet.org photo.net fineart-portugal.com artlimited.net
“Cred că pe Tavi Topai l-am cunoscut acum 6-7 ani, la un concurs de fotografie organizat în București de Epson; a câștigat unul dintre premii, un aparat de fotografiat, și nu o să uit niciodată zâmbetul său fericit, de om care și-a găsit o cale de urmat, şi interesul său enorm pentru fotografie. Apoi a venit după 2-3 ani la un seminar de printing ţinut la Oașa și deja avea un portofoliu impresionant, şi lucrările sale, cu grijă gândite în cele mai mici detalii, trădau o dragoste imensă pentru imaginea clasică, imaginea academică, pentru peisajul maiestuos şi dominant. Evident, muntele, cu norii, cu stările şi atmosfera lui, l-a atras fundamental; era așa de magnetizat de crestele învolburate și de atmosfera dramatică și de lupta perpetuă dintre nori și stâncă, încât a mers și în America de Sud, tocmai în Patagonia, pentru a fotografia niște munți uluitori care se conturau perfect cu viziunile și părerile lui despre stâncă și cer și eternitate. Și-a luat un printer uriaș și a început să își printeze cu grijă fotografiile, construind un portofoliu extrem, dar extrem de elaborat, cu o viziune demiurgică despre munte și despre puritatea depărtărilor. Fotografiile lui trădau dorința de a uita tot, de a reveni la esență; erau făcute de un spirit care se simte eliberat doar printre stânci și care își găsește fericirea supremă dacă poate să combine alpinismul cu fotografia. Roca fotografiată de el este roca fundamentală care poate ne învinge, sau poate nu, este imuabilul care învinge norii dar se lasă modelată de aceștia, este începutul și sfârșitul, este cea mai sublimă și atemporală viziune care ne face să uităm de toate cele lumești. Această căutare a viziunii elementare și dure a dus până la urmă la sfârșitul unui mare fotograf al peisajului de munte. Căutarea îl făcea evident mai fericit decât rezultatul final… această căutare a peisagistului grăbit să se întâlnească în viziune cu creatorul fundamental, cu lumina lui, cu mesajul lui ascuns, pe care să-l vadă și să-l spună la toți ceilalți… Tavi Topai s-a apropiat poate prea mult, precum Icar, de peisajul său îndepartat… muntele este cumplit câte o dată. Imaginile făcute de Tavi sunt sensibile și sublime, arată o căutare fără de sfârșit, demonstrează o energie lăuntrică incredibilă, și sunt realizate cu mare măiestrie tehnică; sunt mult mai mult decât ce a vazut și ce a simțit, sunt o filosofie despre singurătate și puritate. Fotografia a pierdut, cumplit de nedrept, un mare fotograf, un spirit căutător și un om extraordinar.” – Dinu Lazăr
“Din prima şi până în ultima clipă îl ştiu pe Tavi cu aparatul foto la el. Era un adevarat pasionat. De multe ori îi spuneam că exagerează, aducându-şi toată aparatura, obiectivele, filtrele şi trepiedul în excursiile lungi. Dar, după ce vedeam pozele, de care el spunea că sunt “aşa şi aşa”, îmi dădeam seama că nu în zadar a depus tot efortul. Era foarte critic cu sine însuşi, ceea ce e rar întâlnit la artişti. Din cauza lui am cumparat şi eu primul meu aparat foto şi am avut câteva încercări, mai degrabă o joacă cu fotografia. Nu am să uit dimineţile şi serile petrecute împreună pe undeva pe munţi, aşteptând să se aştearnă lumina albastră peste lume, astfel ca el să poată salva momentul pe card. Mi-e dor de acele lumini şi poveşti albastre.” – Robert Bălan
“Un om vertical şi de caracter cum rar mai întâlneşti, care preferă să piardă decat să câştige fraudulos. Da-ul da şi nu-ul nu; cu căutări adânci, curajos nu doar pe munte ci şi în viaţa de zi cu zi, Tavi a fost şi este un exemplu pentru mine!” – Alexandru Topai
Octavian Radu Topai
Fotografie de arhitectură
Fotografie de peisaj
O.A.R. Filiala Teritorială Timiş mulţumeşte tuturor celor care au oferit materiale fotografice: Nadia Topai, Ovidiu Micşa, Robert şi Corina Bălan, Adrian Florin Ionaşiu.